Drept civil

Principiul disponibilitatii

Reprezinta posibilitatea conferita de lege cetatenilor de a sesiza autoritatile judiciare, de a stabili cadrul procesual al litigiului, de a renunta la judecata sau la insusi dreptul pretins, dreptul paratului de a achisa la pretentiile reclamantului, dreptul partilor de a pune capat procesului printr-o tranzactie, dreptul partilor de a exercita sau nu caile de atac, dreptul de a cere executarea silita.

Instanta nu poate sa solutioneze litigiul decat pe baza cererii persoanei interesate  si in limitele sesizarii. Uneori initiativa de a actiona in justitie este conferita unor organe ale statului (procuror, autoritate tutelara, etc )

Obligatiile partilor si ale tertilor in procesul civil

Indatoririrea partilor de a-si exercita drepturile procesuale si obligatiile corelative cu buna credinta, potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege si fara a se incalca drepturile procesuale ale altei parti.

Obligatia partilor de diligenta sau de staruinta in desfasurarea si finalizarea procesului, menita sa asigure o anumita disciplina, celeritate si coerenta procesuala.

Orice  persoana poate fi obligata, in conditiile legii, sa  sprijine realizarea justitiei, iar cel care fara motiv legitim, se sustrage de la indeplinirea acestei obligatii poate fi constrans sa o execute sub sanctiunea platii unei amenzi judiciare, iar daca este cazul, a unor daune interese.

Incercarea de impacare a partilor

Se poate realiza in conditiile art. 2267 Ncc, respectiv prin incheierea unei tranzactii, prin care partile previn sau sting un litigiu, inclusiv in faza de executate silita, prin concesii sau renuntari reciproce la anumite drepturi sau prin transferul unor drepturi de la una la cealalta.

Asupra capacitatii sau starii civile a unei persoane, precum si a drepturilor de care partile nu pot sa dispuna potrivit legi, nu se poate poate tranzactiona .

Ca intindere, tranzactia se va margini numai la obiectul ei, renuntarea facuta  la toate  drepturile, actiunile si pretentiile, se intinde doar asupra cauzei cu privire la care s-a facut tranzactia.

Pe de alta parte, exista si obligatia judecatorului de a recomanda partilor solutionarea amiabila prin mediere (conform legii nr. 192/2006 ), si de a incerca pe tot parcursul procesului impacarea partilor.

Echipa nostra de avocati din Brasov specializati in drept civil va ofera solutii legale pentru protectia drepturilor dumneavoastra sau alte situatii juridice prin promovarea urmatoarelor tipuri de actiuni civile :

Acriuni privind actele de stare civila; Actiuni pentru punerea sub interdictie;

Actiuni privind inregistrarea tardiva a nasterii; Actiune pentru declararea judecatoreasca a mortii;  Actiune in anularea hotararii declarative de moarte;

Actiune in declararea simulatiei unui contract; Actiune in rezolutiunea contractelor;   Actiune in rezilierea contractelor;  Actiune in evacuare;

Actiune in nulitatea unui act juridic ; Actiune intemeiata pe gestiunea de afaceri;

Actiune in restituirea platii nedatorate; Actiune intemeiata pe imbogatirea fara justa cauza; Actiuni in raspundere civila delictuala; Actiuni intemeiate pe raspunderea civila contractuala; Actiune in daune interese moratoria; Actiune un daune- interese compensatorii ; Actiune in revendicare imobiliara/mobiliara.

Actiune in granituire; Actiune pentru apararea unei limite a dreptului de proprietate; Actiuni in uzucapiune ; Actiune in constatarea accesiunii imobiliare;

Actiuni posesorii; Actiune in repararea pagubei cauzata prin erori judiciare .Actiune de partaj succesoral ; Actiune in anularea certificatului de mostenitor;

Actiune in nulitatea testamentului; Actiuni in revocarea legatelor; Actiuni in reductiunea liberalitatilor excesive; Actiune in predarea legatelor

Actiune de partaj succesoral

1.Natura juridicǎ. Partajul este operațiunea juridică ce pune capăt stǎrii de indiviziune (coproprietate) prin împǎrțirea în natură si/sau prin echivalent a bunurilor aflate în indiviziune, având ca efect înlocuirea cu efect retroactiv a cotei-pǎrți indivize ideale și abstracte asupra bunurilor supuse partajului cu drepturi exclusive ale fiecăruia dintre coindivizari asupra acestor bunuri (valori), determinate în materialitatea lor. Acțiunea de partaj succesoral este o acțiune realǎ, cu caracter patrimonial.

2.Calitate procesuală activă să formuleze cererea o au copǎrtașii (respectiv moştenitorii legali şi testamentari, universali sau cu titlu universal), succesorii în drepturi ai copǎrtaşilor, precum şi creditorii personali ai copǎrtasilor. Potrivit art. 1156 alin. (1) C.civ., creditorii personali ai moştenitorilor și orice persoanǎce justificǎ un interes legitim pot să ceară partajul în numele debitorului lor,pot pretinde sǎ fie prezenți la partajul prin bună învoială sau pot să intervinǎ în procesul de partaj. Desigur acestia pot formula acțiunea de partaj numai pe calea acțiunii oblice2), dar pot pretinde să fie prezenți în partajul prin bună învoială sau pot interveni în procesul de partaj. Acesti creditori nuexercitǎ dreptul în nume propriu, ci pentru coindivizarul-debitor. 

Actiunea de partaj fiind asimilatǎ unui act de dispoziție, toate pǎrțile trebuie sǎaibă capacitate deplină de exercițiu. În cazul celor lipsiți de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsǎ, acestia trebuie reprezentați, respectiv asistați de ocrotitorul legal.

În caz de contrarietate de interese între ocrotitor și cel ocrotit, este necesarǎnumirea unui curator special, potrivit prevederilor art. 58 C.proc.civ.

În cazul stingerii litigiului prin tranzacție, este nevoie de autorizarea instantei de tutelă pentru cei lipsiți de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă. În procedura partajului succesoral se aplică, în temeiul art. 1143 C.civ.,şi dispozițiile partajului de drept comun reglementat de art. 669-686 C.civ. Potrivit art. 674 C.civ.: ,,dacǎ un coproprietar este lipsit de capacitate de exercițiu ori are capacitate de exercițiu restrânsă, partajuIl va putea fi făcut prin bună învoială numai cu autorizarea instanței de tutelǎ, precum și, dacă este cazul, a ocrotitorului legal”.

3.Calitate procesualǎ pasivǎ au ceilalți copǎrtași care nu au cerut iesirea din indiviziune. Atunci când se formulează cererea de chemare în judecatătrebuie introduși în cauză toți mostenitorii, pentru ca hotărârea pronunțată să le fie opozabilă.

4.Obiectul partajului il constituie, de regulǎ, numai bunurile asupra cărora poartǎ drepturile reale ale defunctului transmise asupra mostenitorilor. In pracfcă,odatǎ cu cererea de partaj se formulează și cereri cu privire la lichidarea pasivulumi succesoral, atunci când mostenitorii nu se înțeleg, însǎ cauza juridicǎ") a acestei cereri este diferită, fiind o acțiune în regres, întemeiată fie pe o gestiune de afaceri,fie pe o subrogație realǎ.

În cadrul partajului se pot formula și alte cereri, cum ar fi reducțiunea liberalitǎților excesive, actiunea în anularea testamentului sau a certificatuhii de mostenitor etc. Aceste cereri vor fitratate separat în prezenta lucrare, insă este indicat ca toate aceste tipuri dde cereri, în mǎsura în care ele sunt oportune și existăinteresul pǎrților, sǎ fie formulate în cadrul acțiunii de partaj succesoral, pentru rezolvarea unitarǎ a cauzei şi pentru lichidarea tuturor pretentțiilor reciproce cu privire la averea succesoralǎ.

5.Motivele de fapt. Potrivit dispozitiilor art. 980 C.proc.civ., în cererea de partaj se vor mentiona obligatoriu persoanele între care urmează a avea loc partajul, titlul pe baza cǎruia acesta este cerut, toate bunurile supuse partajului,valoarea lor, locul unde acestea se aflǎ, precum și persoana care le detine sau le administreazǎ. Astfel:

a) se vor indica persoanele între care urmeazǎ sǎ aibǎ loc fmpǎrteala. Se va învedera instanței cine și în ce calitate vine la moştenire, indicându-se gradul de rudenie al reclamantului şi al pârâților cu autorul sau calitatea de legatar. Pǎrțile vin la succesiune în ordinea claselor de moştenitori, iar sotul supravietuitor vine în concurs cu toate clasele de mostenitori, potrivit art. 963 C.civ.4);

b) obligatoriu se va menționa data decesului şi ultimul domiciliu al defunctushsi,pentru a se putea determina data deschiderii succesiunii, precum și competența teritorialǎ a instanței;

c) se va face vorbire despre acceptarea succesiunii, atât de cǎtre reclamanți,cât si de pârâți;

d) se vor menționa bunurile care intrǎ în masa succesoralǎ şi modul de dobândire a acestora de cǎtre defunct (cumpǎrare, donație, accesiune etc.). În acțiunea de partaj se va indica obligatoriu locul unde se află bunutrile și în posesia sau administrarea cui se aflǎ;

e) se va mentiona valoarea masei succesorale pentru stabilirea timbrajului în cazul contestǎrii bunurilor, dar și pentru efectuarea calculelor necesare, de pildăpentru reduucțiunea liberalităților excesive sau pentru raportul donațiilor;

f) se va menționa faptul cǎ mostenirea este legalǎ şi/sau testamentarǎ (acesta find titlul împǎrtelii, potrivit dispozițiilor art. 980 C.proc.civ.), dacǎ testamentul cuprinde legate universale, cu titlu universal sau cu titlu particular, precum și cotele ce se cuvin mostenitorilor legali şi testamentari

g) dacǎ se dezbat mai multe succesiuni, acestea vor fi expuse în mod cronologic,fiecare autor cu mostenitorii sǎi, cu cotele respective, fǎcându-se vorbire de bunurile aflate în masa succesoralǎ a fiecǎrui autor.

Dacă alǎturi de cererea de partaj succesoral se formulează și alte cereri, de exemplu de anulare a certificatului de mostenitor sau de reducțiune a liberalitǎților excesive, motivarea acțiunii va avea în vedere regimul juridic al acestora, indicându-se motivul de nulitate și interesul în formularea unei asemenea acțiuni.

De precizat este cǎ, potrivit art. 1152 C.civ., raportul donațiilor se realizeazǎ în cadrul partajului, prin bună învoială sau pe cale judecǎtorească. Din acest text se impune concluzia cǎ raportul donațiilor nu mai poate fi cerut pe cale separată, ci doar în cadrul acțiunii privind partajul succesoral.

6.Temeiul de drept material îl constituie dispozițiile art. art. 1143 C.civ., iar temeiul de drept procedural îl constituie art. 979-995 C.proc.civ.

În mǎsura în care alǎturi de cererea de partaj succesoral vor fi formulate și alte cereri, cum ar fi cererea de raport al donațiilor sau de anulare a certificatului de mostenitor, vor fi indicate dispozițiile legale corespunzǎtoare (art. 751 C.civ. și art. 1146 C.civ., respectiv art. 88 din Legea notarilor publici nr. 36/1995).

7.Probe:

a) înscrisuri. Vor fi înfǎtisate:

- certificatul de mostenitor sau de legatar, dacǎ a fost emis, în caz contrar vor fi depuse certificatul de deces și actele de stare civilă ale pǎrților pentru1 a dovedi gradul de rudenie cu defunctul sau copia testamentului pentru a se stabili calitatea de legatar;

- acte care dovedesc exercitarea dreptului de opțiune succesorală, de pildădeclaratia de acceptare sau de renunțare autentificată de notar;

- titlurile de proprietate pentru bunurile care fac parte din masa succesoralǎ,de pildá contracte autentice de vânzare-cumpărare, titlul de proprietate emis în baza Legii nr. 18/1991 elc.;

b) interogatoriul - pentru a se stabili acceptarea tacită a succesiunii, bunurile mobile dobândite de autor, bunurile însusite de copărtași, locul unde se aflãbunurile si in posesia sau administrarea cui se aflǎ acestea, îmbunătățirile aduse bunurilor succesorale;

c) martori - pe aceleasi aspecte ca şi interogatoriul;

d) expertiza tehnicá - pentru identificarea și prețuirea bunurilor, precum si pentru formarea de loturi pentru coindivizari.

8.Timbrajul. Taxa judiciarǎ de timbru se stabileste potrivit dispozițiilor art. 5din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru1. Potrivit acestui text de lege, cererileîn materia partajului judiciar se taxează astfel:

a) stabilirea bunurilor supuse împǎrțelii - 3% din valoarea acestora;

b) stabilirea calitǎții de coproprietar și stabilirea cotei-pǎrți ce se cuvine fiecǎrui coproprietar - 50 lei pentru fiecare coproprietar;

c) creante pe care coproprietarii le au unii față de alții, nǎscute din starea de proprietate comună - 3% din valoarea creanțelor a cǎror recunoastere se solicitǎ;

d) cererea de raport - 3% din valoarea bunurilor a căror raportare se solicită;

e) cererea de reducțiune a liberalitǎților excesive - 3% din valoarea pǎrții de rezervǎ supusǎ reîntregirii prin reducțiunea liberalitǎților;

f) cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia - 3% din valoarea masei partajabile.

De asemenea, potrivit alin. (2), dacă cererile în materia partajului juddiciar prevǎzute de alin. (1) se formulează în cadrul aceleiași acțiuni, aceasta se taxeazǎcu o singurǎ taxǎ de 5% din valoarea masei partajabile2).

Astfel, cum prevede şi articolul de lege sus-mentionat, cererile incidentale,cum ar fi cea de anulare a testamentului sau de raport al donațiilor, se vor timbra distinct, întrucât îmbracǎ forma unor adevărate cereri de chemare în judecatǎ.

9.Instanta competentǎ:

a) teritorial - este competentă instanța de la ultimul domiciliu al defunctului,potrivit art. 118 pct. 2 C.proc.civ. (competentǎ teritorială absolută);

b) material - instanța competentǎ va fi judecǎtoria, potrivit art. 94 pct. 1 lit. i)C.proc.civ.

Dacǎ alǎturi de capǎtul de cerere privind partajul sunt formulate şi alte cereri,cum ar fi reducțiunea liberalităților excesive sau revocarea legatului pentru ingratitudine, în virtutea dispozițiilor art. 118 raportat la art. 123 C.proc.civ., instanța competentă sǎ judece cererea de partaj este competentă să judece și cererile incidentale, cu excepția situației în care aceste cereri sunt formulate pe cale separatǎ.

Nulitatea actului juridic de optiune succesoralǎ

1.Natura juridicǎ. Este o acțiune personală, fǎră caracter patrimonial, prin care se urmărește constatarea nulității absolute sau relative a actului de opțiune succesorală (act de dispoziție) atât pentru acceptarea succesiunii, cât și pentru renuntarea la succesiune.

2.Calitate procesualǎ activǎ (reclamant) au moştenitorii acceptanti, respectiv moştenitorii legali şi cei testamentari universali sau cu titlu universal", precum și cei cu titlu particular.

3.Calitate procesuală pasivă (pârât) are mostenitorul legal sau testamentar,universal sau cu titlu universal, care a exercitat actul de opțiune succesoralălovit de nulitate. Numai în situația în care pârâtul are vocație succesorală la moştenirea defunctului poate sǎ-și exercite dreptul de opțiune succesorală. Vor fi chemați în judecatăşi ceilalți moştenitori, pentru a le fi opozabilǎ hotǎrârea pronunțatǎ în cauzǎ.

4.Obiectul acțiunii constǎ în solicitarea adresată instanței de a anula sau de a constata nulitatea absolutǎ a actului de opțiune succesorală efectuat de cǎtre mostenitor, respectiv acceptarea sau renunțarea la succesiunea lui de cujus.

5.Motivele de fapt. Se va mentiona:

a) calitatea reclamantului de moştenitor acceptant (legal sau testamentar).Reclamantul va indica, pentru justificarea calitǎții de mostenitor, data deschiderii succesiunii, precum si cine și în ce calitate vine la succesiunea defunctului.De asemenea, se va indica ultimul domiciliu al defunctului pentru stabilirea competentei teritoriale a instanței;

b) calitatea de moştenitor a pârâtului;

c) modalitatea în care s-a exercitat actul de optiune succesoralǎ: acceptare sau renuntare la succesiune;

d) motivul de nulitate care afecteazǎ actul de opțiune succesoralǎ.

Motive de nulitate absolutǎ a actului de opțiune succesorală sunt:

- nerespectarea formei solemne, cerute ad validitatem, a acceptǎrii exprese [care poate fi realizatǎ în forma unui înscris sub semnătură privată sau autentic,asa cum prevede art. 1108 alin. (2) C.civ.] sau a renunțǎrii la moştenire [care trebuie sǎ îmbrace forma autenticǎ, actul de renunțare putând fi perfectat la notar sau la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, aşa cum prevede art. 1120 alin. (2) C.civ.];

- nerespectarea conditiilor legale privind obiectul şi cauza. Fiind un act juridic,opțiunea succesorală trebuie să aibǎ un obiect și o cauză licite2). Astfel, opțiunea referitoare la o succesiune nedeschisă are un obiect ilicit și, ca atare, nu poate produce efecte (art. 956 C.civ.).

Actiunea poate fi formulată și pentru motive de nulitate relativǎ, respectiv:

-nerespectarea condițiilor de capacitate (de exemplu lipsa autorizǎrii instanței de tutelă în cazul persoanelor incapabile sau a celor care au capacitate de exercițiu restrânsǎ);

- viciile de consimțǎmânt, respectiv dolul, eroarea sau violenta.

 6.Temeiul de drept diferǎ după cum este invocat un motiv de nulitate absolutǎsau de nulitate relativǎ. Astfel, pentru nerespectarea formei solemne a acceptǎrii exprese se invocǎ art. 1108 alin. (2) C.civ.; dacǎ se invocă lipsa cauzei sau cauza ilicită temeiul de drept îl constituie art. 1236 C.civ. etc.

7.Probe:

a) înscrisuri - certificatul de mostenitor (dacă acesta s-a emis, în caz contrar,depunându-se acte de stare civilă și certificatul de deces), precum și acte ce probeazǎ modalitatea de acceptare a succesiunii sau, dimpotrivă, renunțarea la moştenire;

b) interogatoriul pârâtului - cu privire la fapte personale cǎ ar putea afecta actul de opțiune succesoralǎ, cum ar fi mmanevrele dolosive, eroarea sau violenta;

c) martori - pentru situațiile de fapt, în scopul dovedirii cauzei de nulitate ce afectează actul de opțiune succesorală.

8.Timbrajul. Taxa judiciarǎ de timbru este de 100 lei, fiind prevăzută de art. 8 lit. b) dinO.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

9.Instanta competentă:

a) teritorial - este competentă instanța de la ultimul domiciliu al defunctului,potrivit art. 118 alin. (1) pct. 2 C.proc.civ.;

b) material - competenta apartine tribunalului, potrivit dispozițiilor art. 95pct. 1 C.proc.civ., atunci când cererea este formulată pe cale principală.

Acțiunea poate fi formulatǎ și pe cale incidentală (de cǎtre reclamant în cadrul partajului succesoral sau de cǎtre pârât prin cerere reconvențională), în acest caz,în raport de dispozițiile art. 123 C.proc.civ., instanța de partaj [judecǎtoria, potrivit art. 94 pct.1 lit. i) C.proc.civ.], având competența de a judeca aceastǎ cerere.

Anularea certificatului de mostenitor

1.Natura juridicǎ. Este o acțiune personală, patrimonialǎ, în constatarea nulitǎții relative sau absolute a unui act emis de notarul public.

2.Calitate procesuală activă (reclamant). Potrivit dispozițiilor art. 119 din Legea nr. 36/1995, cei care se considerǎ vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de mostenitor pot cere instanței judecǎtorești anularea/constatarea nulității acestuia și restabilirea drepturilor lor. În consecință, pot formula acțiunea in anularea certificatului de mostenitor atât mostenitorii care au participat la procedura succesorală notarială, cât și terții care justifică un interes în formularea acțiunii.

3.Calitate procesuală pasivǎ (pârâți) au toți cei care au figurat ca pǎrți în certificatul de mostenitor. Chiar și în cazul în care se invocă un motiv de nulitate care priveste numai pe unul dintre mostenitorii consemnați în certificatul emis de notar, toți moştenitorii trebuie chemați în judecată pentru ca hotărârea de anulare a actului sǎ le fie opozabilă.

4.Obiectul actiunii. Reclamantul poate solicita anularea certificatului de mostenitor emis în baza art. 115 din Legea nr. 36/1995 sau a certificatului de calitate de mostenitor, emis în baza art. 116 din acelaşi act normativ. Certificatul de mostenitor este actul emis de notarul public, care constatǎ, în baza încheierii finale întocmite de notar, masa succesorală, numărul și calitatea mostenitorilor, precum și cotele ce le revin acestora din patrimoniul defunctului. Certificatul de calitate de mostenitor va cuprinde numai mențiunea cu privire la calitatea de mostenitor.

Mostenirea poate fi legalǎ sau testamentarǎ, in certificat fiind consemnat acest aspect, în cel de-al doilea caz putându-se emite un certificat de legatar, în baza art. 114 din Legea nr. 36/1995.

5.Motivele de fapt. Se va menționa:

a) calitatea de persoanǎ vǎtǎmatǎ prin emiterea certificatului de mostenitor,reclamantul trebuind sǎ justifice în ce constă vǎtǎmarea adusă prin emiterea certificatului și în ce fel este afectat de acesta. Calitatea de persoană vǎtǎmatǎ prin emiterea certificatului de mostenitor constituie o condiție de exercitare a acțiunii în raport de dispozițiile art.119 din Legea nr. 36/1995;

b) mostenitorii care sunt menționați în certificatul de moştenitor;

c) cauza de nulitate ce afecteazǎ certificatul de mostenitor.

Dacǎ partea care formulează acțiunea a participat la dezbaterea succesoral-notarialǎ, atunci certificatul de mostenitor are valoarea unei convenții; astfel,motivele de nulitate relativă invocate vor privi incapacitatea sau viciile de consimțământ, iar motivele de nulitate absolută invocate vor fi cele prevăzute de dreptul comun.

Dacă reclamantul este un tert față de certificatul de mostenitor, mentiunile certificatului sunt opozabile până la dovada contrară, acesta putând cere anularea